Comportamentul a numerosi parinti se formeaza in functie de sexul copiilor lor. Avem adesea tendinta de a stabili limite mai restranse fiicelor noastre si de a le acorda mai multa libertate fiilor, chiar daca nu acem asta in mod constient.

Vrem ca fetitele noastre sa fie educate, constiincioase, responsabile, sa se implice in activitati extrascolare si sa aiba cariere de success. Cu toate astea, nu ne dam seama ca le directionam exact catre opusul acestora, tocmai pentru ca le ingradim libertatea, influentand astfel atat alegerile pe care le fac, cat si dezvoltarea lor pe toate planurile.

Curentele feminist actuale ne spun ca fetele pot devein orice isi doresc, insa in practica le invatam sa fie amabile si pasive. Revelatiile recente privind hartuirea sexuala nu arata decat ca acest model poate fi destul de periculos. Victimele acestor abuzuri nu si-au provocat agresorii si nu au formulat plangeri nu  pentru ca nu au vrut sa-si puna in pericol cariera si viata sociala, ci pentru ca in constinta colectiva este bine inradacinata puterea barbatilor.

La polul opus, barbatii au fost crescuti sa-si asume riscuri si sa fie agresivi. Fetele sunt invatate sa se protejeze, sa previna si chiar sa-si ascunda vulnerabilitatile, in timp ce baietii trec prin lume fara sa aiba constinta propriilor trupuri ca surse de slabiciune sau ca obiecte ale dorintei altora. Fetelor li se spune sa se menajeze, iar baietii se transforma tot mai mult in cei de care ne invatam fiicele sa se fereasca.

Nu traim intr-o lume pe care parintii si-o doresc pentru copiii lor, dar ideile preconcepute despre cum ar trebui sa fie fetele si baietii, femeile si barbatii sunt in continuare numeroase si periculoase. Tatii isi doresc ca fiicele lor sa fie inteligente, independente si puternice, dar cu toate astea cei mai multi prefera ca jumatatile lor sa aduca pe lume baieti. Desi nu isi doresc asta, parintii continua sa isi trateze fiicele in mod diferit fata de cum isi trateaza fiii, iar acest lucru se intoarce adesea impotriva lor.

Fetele sunt laudate “pentru ca sunt cuminti”, in timp ce laudele catre baieti se indreapta catre “pentru ca fac eforturi”. Sa fii “o fetita buna” inseamna sa stai cuminte si linistita la scoala, sa urmezi instructiunile, sa duci la bun sfarsit sarcinile scolare si sa iei note bune. Lacunele din educatia conditionata de gen sunt puse in valoare tot mai bine de reusitele si succesul lor la fiecare sfarsit de an scolar, cand aportul de absolvente se dovedeste de fiecare data mai mare decat cel de absolventi.

Fetele sunt in general crescute astfel incat sa-si dezvolte mai mult inteligenta emotionala si abilitatile de comunicare decat baietii. Tatii le canta mai mult fiicelor decat fiilor, iar limbajul pe care il folosesc cu acestea este mai analitic si mai incarcat de emotie. In magazinele de jucarii, fetele sunt conduse inca spre rafturile roz cu papusi destinate jocului linistit, matern. Fetele obtin astfel un avantaj in ceea ce priveste educatia, dar acest comportament le poate conferi si un handicap cand vine vorba de profesii in care este apreciata asertivitatea, creativitatea, spiritul antreprenorial si asumarea riscurilor. Preferintele sunt oricum in mod evident influentate de gen, dar la baza suntem cu totii finite sociale si ne formam identitatea in sanul familiilor si al comunitatilor in care crestem. Oricare ar fi diferentele natural, acestea sunt in mod categoric culturalizate si prin felul in care ne trateaza propria familie.

In timp ce fetele sunt invatate sa-si dezvolte latura emotionala si empatica – lucru benefic in teorie, baieti invata lucruri total diferite. Astfel, maturitatea ii aduce pe toti la conceptia eronata si total dezavantajoasa pentru sexul frumos conform careia femeile trebuie sa aiba grija de casa si de barbati, indiferent daca sunt acasa sau la serviciu. Aici sunt vazute ca persoane care ajuta si carora le lipsesc autoritatea si competenta. Aceste asteptari croite in functie de gen le pun “bete-n roate” si femeilor care isi asuma rolurile de conducere si responsabilitatea unor cariere de success, tocmai pentru ca ele sunt adesea vazute ca tipologii dificile. In plus, in numeroase cazuri putem vorbi chiar si despre hartuirea de care au parte la locul de munca, de o dinamica bazata pe puterea masculina si hranita de asteptarile privind obedienta feminina.

Ce ar trebui sa faca parintii care vor sa evite aceste capcane? Sa isi creasca copiii fara a le atribui roluri in functie de gen si sa nu isi seteze asteptarile tinand cont de biologie. Sa le ofere egalitatea de care isi doresc ca ei sa aiba parte si in exterior. Sa creeze conformitate intre mentalitatea si comportamentul lor.

Copiii isi vad inca tatii ocupand pozitii puternice in companii si relaxandu-se acasa, in timp ce pe mame le vad pregatind masa, planificand petreceri aniversare si programand intalniri. Copiii internalizeaza acest mesaj si cresc convinsi ca barbatii sunt mai buni politicieni decat femeile si ca acestea din urma sunt mai potrivite pentru roluri traditionale, cum ar fi cresterea copiilor. Un prim exemplu pe care l-ai putea da, ca parinte, in acest sens este impartirea atributiilor in familie. De asemenea, poti sa iti inveti fiica sa se protejeze altfel, sa fie ferme atunci cand refuza ceva, sa nu faca compromisuri, sa se simta bine in pielea lor in loc sa se priveasca ca pe niste obiecte, sa fie constiente de libertatea de a accepta sau nu avansurile barbatilor din jur, de a-si exprima emotiile asa cum simt in loc sa o faca voalat, de a-si da seama cand scuzele politicoase nu functioneaza.

Trebuie sa fim constienti de faptul ca ideile preconcepute persista chiar si in societatea moderna si totodata sa luptam impotriva lor si pentru o lume mai buna, una in care fiicele noastre vor fi mai fericite, mai independente, mai constiente de alegerile lor.

Tags:
Categories: Parenting

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *